România este printre țările Europei care au înregistrat o creștere semnificativă a consumului de combustibili fosili în ultimii ani, în ciuda progreselor realizate în domeniul energiei verzi. Potrivit datelor Eurostat, în 2022, România a importat peste 80% din cererea internațională de petrol și gaze naturale, iar tendința este în continuare în creștere, afectând atât bugetul național, cât și impactul asupra mediului. Fenomenul este mai accentuat în contextul crizei energetice din 2022, care a determinat o creștere a prețurilor și o dependență mai mare de surse străine. În acest context, problema nu este doar economică, ci și strategică, deoarece dependența de combustibili fosili face țara vulnerabilă la fluctuații ale pieței globale.

Un factor cheie care contribuie la această dependență este lipsa investițiilor suficiente în infrastructura de energie regenerabilă. Potrivit studiilor realizate de Agenția Națională pentru Energia, Mediu și Cambieri Climatici (ANEMCC), în 2023, doar circa 18% din producția totală de energie în România provenea din surse regenerabile, în contrast cu media europeană de peste 30%. Aceasta înseamnă că, deși România are potențialul de a exploata resursele sale solare, eoliene și hidroelectrice, investițiile în aceste domenii au fost insuficiente, limitând capacitatea de a reduce dependența de importuri. De asemenea, sistemele de stocare și distribuție ale energiei curate sunt încă în dezvoltare, ceea ce agravează problema.

Un exemplu concret al acestui fenomen este sectorul automobilistic, unde majoritatea mașinilor noi înregistrate în România sunt alimentate cu benzină sau motorină. Potrivit Asociației Române a Fabricantilor de Autovehicule (ARFA), în 2023, doar circa 5% din flota auto românească era electrică sau hibridă, în ciuda promisiunilor guvernamentale de a accelera tranziția către vehicule ecologice. Acest lucru se datorează în parte lipsei de infrastructură de încărcare pentru vehicule electrice și a costurilor ridicate ale tehnologiei, care sunt încă mai mari decât în țările europene de vârf. În acest context, dependența de combustibili fosili nu se limitează doar la importuri, ci afectează și evoluția tehnologică și competitivitatea economică.

În ciuda provocărilor, România are și oportunități pentru a accelera trecerea către energie curată. Un exemplu remarcabil este proiectul „Solar Parkul de la Câmpina”, care a intrat în funcțiune în 2022 și produce acum peste 120 de milioane de kWh anuali, echivalentul consumului unui oraș mediu ca București. Proiectul a fost finanțat în parte prin fonduri europene și a demonstrat că investițiile în energie solară pot fi eficiente și rentabile. De asemenea, potențialul eolic este imens, cu zone favorabile în Munții Apuseni și Carpații Meridionali. În acest context, guvernul română a lansat recent un plan național pentru accelerarea energiei verzi, care include obiective concrete pentru a crește proporția energiei regenerabile în mixul energetic până în 2030.

Un alt aspect important este rolul gazelor naturale în tranziția energetică. Deși România este dependentă de importuri de gaze, aceste combustibili pot fi folosite ca intermediar în procesul de decarbonizare, prin transformarea lor în hidrogen verde sau prin utilizarea lor în combinație cu surse regenerabile. Proiectul „H2 România”, care implică investiții de peste 1 miliară de euro și sprijinit de Uniunea Europeană, ar putea fi un pas cheie în reducerea emisiilor și în diversificarea surselor energetice. Cu toate acestea, pentru a asigura o tranziție reală și durabilă, este esențial să se investească în tehnologii inovative și să se promoveze o politică energetică coherentă și ambițioasă.

În concluzie, dependența României față de combustibili fosili este un fenomen complex, influențat de factori economici, tehnologici și politici. Pentrivirea către energie curată nu este doar o necesitate ecologică, ci și o oportunitate economică și strategică. Cu investiții strategice și o abordare ambițioasă, România poate deveni un lider în Europa în domeniul energiei verzi, reducând în același timp dependența de importuri și contribuind la combaterea schimbărilor climatice. sursă

• În 2022, România a importat peste 80% din petrolul și gazele naturale necesare consumului internațional.
• Proporția energiei regenerabile în mixul energetic al României a fost de doar 18% în 2023, sub media europeană.
• Numărul de vehicule electrice înregistrate în România a crescut cu doar 5% în 2023, în ciuda promisiunilor guvernamentale.
• Proiectul „Solar Parkul de la Câmpina” produce peste 120 de milioane de kWh anuali, echivalentul consumului unui oraș mediu.
• Planul național pentru energie verde al României include obiective de a crește proporția energiei regenerabile până în 2030.